Gânduri după 100 de zile de recunoștință

jon-flobrant-relaxare pentu mamici

Ieri s-au împlinit cele 100 de zile de când am pornit în această provocare minunată, lansată de Cristina Oțel.

Cum a fost?

Pentru mine, a fost destul de greu să îmi amintesc să notez  la sfârșitul fiecărei zile, așa că, de cele mai multe ori, îmi așterneam gândurile în dimineața următoare. Au fost zile când nu am mai apucat să fac asta nici măcar a doua zi, din diverse motive- am fost plecată de acasă fără carnețel, mi-a fost rău, am avut zile prea agitate/încărcate/stresate. Cel mai mult, cred că am stat o săptămână fără să notez- însă de fiecare dată am recuperat și am reprodus din memorie motivele de recunoștință pentru zilele restante.

Însă, cu adevărat greu a fost să găsesc motive de recunoștință la finalul unei zile dificile. Știți – atunci când ai impresia că totul merge pe dos și te simți praf. Ei bine, cu mult efort, am încercat să găsesc o rază de soare chiar și în cele mai întunecate zile. Ușo-ușor mi-am dat seama că e alegerea noastră dacă lăsăm un eveniment să ne copleșească toate trăirile sau încercăm să vedem și dincolo de el. (Un exemplu banal : „Am fost bolnavă și nu am reușit să fac aproape nimic din ceea ce mi-am propus”.  În mod obișnuit, m-aș fi oprit aici. Dar am învățat că pot fi recunoscătoare pentru faptul că micul P. are o imunitate foarte bună și el e ok. Sau pentru faptul că e doar o răceală. Sau pentru că există ciocolata. Și ceaiul cu miere și lămâie… ) Cred că ați înțeles ideea.

Ce influență a avut asupra blogului?

Ei bine, faptul că am luptat cu mine să fiu mai optimistă, m-a ajutat să prind încredere și mi-a dat încredere să fac lucruri noi, de care sunt mândră. Am început să scriu mai asumat, încercând să mă gândesc și la impactul celor scrise și la modul în care îi va ajuta pe cei care le citesc. Am învățat încet-încet să împletesc cele două domenii de suflet (parenting-ul și asistența socială) în articole cu mesaj puternic și de interes.

Deși stau tot mai prost la capitolul timp pentru scris, am o mulțime de planuri și idei pe care aș vrea să le pun în practică în acest colțișor online de suflet- căsuța Unicornului Albastru.  O să încep să fiu mai organizată și sper să le materializez în lucruri folositoare.

În loc de alte concluzii

Cu siguranță, o să continui exercițiul celor 100 de zile de recunoștință deoarece mi se pare că este extrem de fain și de util.

Și dat fiind că suntem în plină lună decembrie,  cred că este un mod excelent pentru a vă pregăti sufletește să intrați în spiritul Sărbătorilor. Pentru că nu putem vedea binele în ceilalți dacă nu suntem bine cu noi înșine! Sigur, un exercițiu ca acesta nu vă va rezolva toate problemele, dar e un început bun prin care să începeți să fiți mai atente la propria persoană! (lucru pe care noi, mamele, mai ales de Sărbători, îl cam uităm la coada listei).

Așa că vă provoc să vă puneți în centrul atenției măcar 10 minute pe zi! Promit că nu o să regretați!

 

Photo by Jon Flobrant on Unsplash

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s