Prima dată mamă? Ghid de supraviețuire atunci când ești asaltată de sfaturi

suhyeon-choi-unicornul albastru

Nu cred că este vreo altă etapă în viața unei femei care poate concura la numărul de sfaturi primite pe minut decât cea în care devine mamă pentru prima oară.

Încă de când poartă pruncul în pântec, începe asaltul de sfaturi binevoitoare dar, în cele mai multe dintre cazuri- nesolicitate.

Iar după naștere,  o adevărată avalanșă te va copleși din toate părțile. Nu știu de ce, dar foarte mulți oameni au tendința de a considera o proaspătă mămică un fel de extraterestru care nu se poate descurca singură în niciun domeniu care ține de creșterea pruncului său.

(Să nu credeți că generalizez, acum vorbesc doar din experiența proprie de mamă aflată  la primul copil de aproape 2 ani și de ceea ce mi-au auzit urechile în acest timp. Nu bag toți oamenii în aceeași oală,  chiar și eu am prietene și cunoștințe care sunt extrem de ok la capitolul acesta, însă ele au fost, în cazul meu, mai degrabă excepția decât regula).

De ce m-am hotărât să scriu acest articol? Pentru  mi-am dat seama că sunt o persoană care încă nu are încredere deplină în ea și în propriul instinct matern nici măcar acum după aproape 3 ani (dacă pun la socoteală și cele 9 luni de stat în burtică ale  micului P.).  Și pentru că știu că sunt multe alte mămici  sau viitoare mămici care se confruntă cu aceeași problemă, am zis că ar fi util să împărtășesc câte ceva din experiența mea legată de acest subiect.

 

Așadar, la ce să te aștepți  dacă ești să urmează să fii mamă pentru prima dată?

La sfaturi. Tone de sfaturi, de cele mai multe ori nesolicitate din partea oricărei persoane cu care te întâlnești. De la vecina din bloc, la mămicile din parc, la rude cu sau fără copii, prieteni, oameni de pe stradă. Brusc toți par a ști absolut totul despre cum să  îngrijești un bebeluș și încep să îți ofere lecții gratuite despre cele mai diverse subiecte (colici, diversificare, tehnici de adormire, alăptare, suzetă, lapte praf, purtatul în sistem de purtare, cum să îl îmbraci, ce să îi dai să mănânce, ce fel de scutece să  folosești etc.).

 

Care este de fapt marea problemă cu aceste sugestii voluntare?

Pe lângă faptul că în 99% din cazuri, ele nu au fost cerute de către mămică,  sunt date cu un aer de superioritate și enunțate ca niște adevăruri absolute care nu pot fi puse în niciun fel sub semnul întrebării.

De asemenea, dacă încercați să emiteți propriile opinii să să aduceți argumente pentru a vă justifica alegerile, veți fi privită cu suspiciune și chiar reproș.

 

Cum să rezistați asaltului? Ghid de supraviețuire în 5 pași

1.Informați-vă mult și din surse cât mai sigure.

Pentru orice  lucru care vă îngrijorează, apelați cu încredere la un specialist (medic de familie, pediatru, consultant în alăptare) sau la surse de informare care vă inspiră încredere (site-uri precum Organizația Mondială a Sănătății- pe blogului Elenei găsiți foarte multe articole cu recomandările OMS traduse deja în limba română, alapteaza.wordpress.com sau cărți precum: „Copilul meu nu mănâncă” de Carlos Gonzalez, ori „Părinți liniștiți, copii  fericiți” de dr. Laura Markham , „Copilul invizibil” de Gaspar Gyorgy , „Diversificarea naturală” de Gil Rapley și Tracey Murkett etc.).

 

2. Împărtășiți informațiile cu partenerul pentru a vă câștiga un susținător în deciziile de creștere a copilului. E foarte important ca tatăl să susțină alăptarea  sau tipul de diversificare ales, de exemplu pentru că atunci când mamă cade pradă temerilor și nesiguranței, el o sprijină și îi reamintește calea pe care au stabilit să meargă de comun acord.  (Mie mi-a fost destul de greu să alăptez în primele luni și la un moment dat chiar mă gândeam să renunț, dar sprijinul  oferit de D., a contat enorm și m-a ajutat să trec peste acea etapă dificilă mai ușor).

3. Pregătiți-vă să întâlniți experți în parenting la tot pasul.

Așa cum povesteam mai sus, oamenii cad foarte ușor în capcana conform căreia toate lucrurile care au funcționat pentru proprii copii sunt literă de lege. Veți auzi foarte multe comparații, veți afla vârstele la care au început să meargă, să folosească olița sau să vorbească copii și nepoții tuturor cunoscuților.  Lucru care în sine nu e ceva dăunător, decât dacă este adus în discuție doar pentru a te face să te simți prost  pentru că X a făcut un lucru mai devreme decât al tău. (am scris un întreg articol despre faptul că creșterea copiilor nu e o competiție și nu vreau să mai intru în detalii aici).

4. Obișnuiți-vă să auziți argumente de tipul: „Pe vremea mea, nu se făcea așa”. Sau : „Eu pe X l-am crescut altfel și uite ce mare și frumos e!”.

Perfect adevărat- mai ales dacă ne gândim că lucrurile evoluează extrem de rapid de la un an la altul. Ce să mai vorbim de acum 20-30 de ani? E absolut evident că atunci lucrurile erau diferite și părinții procedau cu totul altfel decât o facem noi acum.  Fiecare generație de părinți face cum poate și crede că e mai bine, cu informațiile pe care le are în acel moment. Nu vorbim de o cursă a creșterii copiilor aici. Pur și simplu, despre o evoluție firească a lucrurilor, iar faptul că în zilele noastre multe lucruri se fac diferit  față de cum se făceau în trecut nu înseamnă că părinții sau bunicii noștri nu au știut să își crească copiii. Ci doar că noi alegem să o facem diferit, în funcție de informațiile pe care le avem în prezent. Pe blogul Ioanei de la Pisica pe sârmă găsiți un articol extrem de elocvent pe acest subiect.

5. Setați-vă de la început ideea că indiferent cum ați proceda, nu veți mulțumi pe toată lumea.  Suntem diferiți, cu experiențe de viață diferite, așteptări și viziuni distincte.

Puneți întotdeauna, mai presus de orice- copilul și ceea ce îi face lui bine. Dacă îl veți  pune pe el la baza tuturor deciziilor (și nu ce spune vecina din blocul de vizavi) nu veți greși. Pentru că micuțul vostru este o ființă unică și minunată cu propriile nevoi și reacții. Și pentru că el este cel mai în măsură să vă arate ceea ce îl face fericit, ce îi place sau ce îl ajută. Observați-l, fiți cât mai atenți la felul în care se manifestă și lăsați-l să vă ghideze. Are 2 ani și încă e alăptat? Nu a renunțat încă la scutece?  Doarme  cu tine în pat? Înainte de a te îngrijora inutil privind sfaturile alarmante ale celor din jur, fă o pauză, respiră adânc și privește-ți micuțul cu atenție: E fericit?  Se dezvoltă armonios? Tu ești fericită și împăcată? Dacă răspunsul la aceste întrebări e: „Da!” , înseamnă că deja ați găsit un stil perfect pentru voi și nu a de ce să îți griji inutile.

dakota-corbin -prima oara mama
Photo by Dakota Corbin on Unsplash

Nu vreau să vă sperii mai mult decât e cazul, însă cred că e bine să știm de dinainte la ce să ne așteptăm pentru a ne contura o imagine cât mai realistă. Multă răbdare, încredere și hotărâre! Nimeni nu îl cunoaște mai bine pe bebe decât voi!

La voi cum a fost? Ați primit multe sfaturi? Cum ați supraviețuit?

P.S. Dacă doriți s aflați și perspectiva unui tătic despre cum e să fii părinte pentru prima dată, vă recomand acest articol al lui Răzvan de la Tatistăacasă.

Photo titlu  by Suhyeon Choi on Unsplash

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Reclame

2 gânduri despre “Prima dată mamă? Ghid de supraviețuire atunci când ești asaltată de sfaturi

  1. Romanul s-a nascut sfatos. Mic la stat, mare la sfat. Si pot continua asa destul de mult.
    Sfaturi am primit si noi, doar ca, din fire, nu facem ce ne zic altii, asa ca ne-au afectat doar la modul: „uite ce-a mai zis mama despre X. pha!” „haha!” (despre mama mea e vorba).
    Lasand sfaturile la o parte, cred ca pentru un nou parinte – mamica sau tatic – esential este sa se pregateasca, sa citeasca si sa se instruiasca din timp, sa gasesca niste experti la care sa poata apela cand va avea nevoie – experti in alaptare, medici pediatri, psihilogi, alti parinti pe care-i poate lua ca modele. Si sa nu-si mai faca atatea griji!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un semn că ai trecut pe aici :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s