Metoda Montessori explicată părinților

montessori

Sursa foto: aici

De Paște am primit cadou o carte pe care îmi doream să o citesc de mult- „Pedagogia Montessori exlicată părinților” de Charlotte Poussin.

Mărturisesc că nu am citit niciuna dintre cărțile Mariei Montessori, fondatoarea acestei metode însă am fost mereu atrasă de ideile referitoare la stimularea independenței copiilor de la vârste fragede sau la implicarea lor în diverse activități casnice.

Ei bine, pot spune că în mare pare mi-am satisfăcut  curiozitatea și am aflat mai multe detalii despre pedagogia cunoscută în întreaga lume sub numele de  metoda Montessori.

pedagogia montessori

Eu am achiziționat-o de pe libris (văd  că e încă la ofertă, redusă cu 17%).

 

Ce am aflat

Cum arată o sală de  clasă Montessori și cum se desfșoară activitatea  în ea

Spre deosebire de învățământul tradițional în care copilul face eforturi pentru a se integra în noul mediu, într-o grădiniță Montessori, filosofia de bază este cea conform căreia mediul trebuie adaptat la nevoile copilului. Și prin asta nu mă refer doar  la mobilierul conceput pe măsura celor mici, ci și la materialele didactice folosite și la modul în care se derulează orele.

În clase există un număr relativ mic de copii care, de cele mai multe ori, lucrează  LA ALEGERE  în mod individual sau în grupuri mici. Da, în clasele Montessori se merge pe ideea că activitățile nu trebuie impuse, ci copilul trebuie lăsat să își urmeze propriile interese în funcție de perioada senzitivă în care se află (am scris despre aceste perioade mai multe în partea a treia a prezentării).

Astfel, în fiecare clasă există multe rafturi pe care sunt expuse (de obicei pe o tavă) materiale didactice din 8 arii de învățare : materiale pentru viața practică(punerea mesei și ștergerea ei, spălarea vaselor, cusut etc.)  material senzorial (activități de asociere și ordonare), materiale pentru matematică (mărgele, jetoane- lucruri care fac din operațiile abstracte ceva concret, palpabil) materiale pentru limbaj (cărți, povestiri secvențiale), materiale pentru știință (carduri de nomenclatură pentru zoologie și botanică, plimbări în natură), materiale pentru istorie și geografie (globul pământesc, harta lumii, puzzle-uri cu continente, steaguri, imagini) materiale pentru muzică (clopoței mobili care permit ascultarea notelor și a semitonurilor)  materiale pentru artă( desen liber, tehnici artistice diverse pe diferite suporturi, cărți și imagini artistice).

WholeClassroom3.jpg

Sursa foto: aici

Indiferent de subiectul abordat, materialele pedagogice trebuie:  să fie elaborate științific (unele dintre ele au fost create chiar de Maria Montessori) , să izoleze însușirile (pentru a facilita înțelegerea, fiecare activitate comportă o singură dificultate- nu se lucrează cu mai multe concepte în același timp: fie forme, fie mărimi etc) ,  să fie adaptate la puterea și statura copilului, să fie estetice și atractive și să conțină propriul control al erorii -adică să îi permită copilului să se autoevalueze și să se corecteze singur (tabel de verificare pentru activități matematice, diverse acțiuni – exemplu spargerea unei carafe, o cutie care nu se închide etc) .

 

Atmosfera dintr-o clasă Montessori

Este dominată de liniște și concentrare. Copiii fac ceea ce le suscită interesul, vorbind încet și mergând în liniște. Dat fiind că grupele sunt mixte în ceea ce privește vârsta (18 luni-3 ani, 3-6 an, 6-9  ani etc.) și că în fiecare sală există un singur exemplar dintr-un material didactic, copiii sunt încurajați să colaboreze, cei mai mari să le explice celor mai mici, profesorul fiind prezent pentru a asigura bună desfășurare a lucrurilor (prezintă materiale, rezolvă conflicte, supraveghează experimente etc).

Montessori-Classroom

Sursa foto: aici

 

Ce mi-a plăcut

Cum putem aplica principiile Montessori acasă

În capitolul: Montessori acasă, autoarea prezintă mai multe principii și valori, pe care le-am regăsit și la  promotori ai educației cu blândețe ca Laura Markham (încrederea în propriul copil și oferirea de libertatea necesară explorării, impunerea de limite cu blândețe și fermitate, respectul și lipsa violenței, îndrumarea pozitivă, încurajarea exprimării sentimentelor și a emoțiilor, ascultarea activă, diferențierea clară între real și imaginar etc.)

De asemenea, mi s-au părut foarte utile activitățile pedagogice propuse pentru acasă  grupate în arii precum : viața practică ( grija de sine, grija  de mediul exterior/interior, activități în bucătărie, controlarea mișcărilor, jocuri de rol despre politețe) activități senzoriale, activități de limbaj , activități de scriere, activități de lectură, activități de orientare în timp, activități de geografie, activități matematice, activități științifice și fișele de activități prezentate ca modele în capitolul următor. De menționat însă că toate activitățile din carte sunt pentru copiii de peste 3 ani. Însă, în funcție de dezvoltarea fiecăruia, cred că unele dintre ele pot fi teste și mai devreme de această vârstă (transferul de apă dintr-un vas în altul cu ajutorul unui burete, de exemplu).

montessori3

Sursa foto: aici

 

Ce aș fi vrut să aflu în plus și nu am găsit în carte

Mai multe detalii despre perioadele senzitive

Conform autoarei, în pedagogia Montessori se pleacă de la premisa că în perioada 0-6 ani, copilul trece prin mai mute etape succesive (uneori suprapuse)   cunoscute ca: perioada senzitivă a ordinii, perioada senzitivă a mișcării, perioada senzitivă  a limbajului, perioada senzitivă  a senzațiilor, perioada sensibilă la obiecte mici, perioada sensibilă la viața socială. Însă sunt prezentate foarte sumar, fără a oferi detalii despre cum părintele poate identifica atunci când copilul intră într-un dintre aceste etape respectiv cum îl poate stimula corespunzător pentru a dobândi achizițiile necesare.

 

Detalii concrete despre cum se aplică pedagogia Montessori de la naștere la 3 ani

Deși cartea are în subtitlu 1,5- 6 ani , în carte prezentarea principiilor pedagogiei Montessori începe direct cu intervalul 3-6 ani.

Sincer, acesta mi s-a părut cel mai mare minus al cărții. După cum știți micul P. are puțin peste 2 ani, așa că interesul meu era să aflu în primul rând cum se aplică această metodă copiilor din categoria 1,5- 3 ani. Categorie  care, surpriză este lăsată pe dinafară.  Sigur, poți deduce multe lucruri din celelalte capitole însă ar fi fost mult mai util să aflu  informații concrete și aplicabile strict pentru vârsta care mă interesa, nu să stau să deduc eu din alte părți ale cărții.

 

În concluzie, cred că „Pedagogia Montessori explicată părinților” scrisă de Charoltte Poussin este o carte interesantă care oferă informații esențiale despre această metodă de educație. Nu știu în ce măsură tot ceea ce povestește autoarea că se întâmplă în Grădinițele Montessori din Franța se întâmplă și la noi, însă este o alternativă care merită explorată. Mai ales că, indiferent de sistemul educațional pentru care optați, puteți oricând să vă inspirați din acest model în activitățile pe care le faceți  acasă.

montessori4

Sursa foto: aici

 

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invit să dați like paginii de Facebook a Unicornului Albastru, pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Reclame

Un gând despre “Metoda Montessori explicată părinților

Lasă un semn că ai trecut pe aici :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s